Povestea carlibuciului

Clasa a XI-a, vacanta de vara, daca stau bine sa imi amintesc era vara lui 2000, aveam 17 minunati de ani. Eram licean, la Liceul de Arta din Suceava, insa fiind vara eram acasa in Radauti. Tanar rebel, metalist, bautor de meserie, noah ca tot tanarul nelinistit :P.
Vara, impreuna cu prietenii, aveam doua preocupari... hai trei.
Ne plimbam cu bitzele (bicicletele), mergeam la baie (in lunca) si pescuiam sau beam.
Intr-una din zilele verii, ne-am intalnit cativa prieteni "la statuie" (in parcul din Radauti la statuia ecvestra a lui Bogdan I - Intemeietorul) - cartierul nostru general, si discutia generala era: "ce facem azi?".
Era vineri, o zii toropita de soarele darnic, noi pe biciclete si morti dupa o baie buna.
Raspunsul a venit repede "hai la Satu Mare la locul nostru de baie, cu bitzele, o pescuiala, o bauta..." Satu Mare este un sat din judetul Suceava, la 15km de Radauti, cam 2h de mers cu bicicleta lejer, unde aveam noi un loc de baie genial, cu o salcie aplecata deasupra raului Suceava, de unde se putea sari in apa, apa care in locul ala avea intre 2.5m - 3m, (depinzand de momentele verii), sau se putea pescui direct din salcie, la umbra frunzelor. Zis si facut.
Ne-am dus fiecare la casele noastre, sa mai adunam oameni, sa luam mancare, corturi, undite, bautura... O sa fac o mica paranteza ca sa se lege in final povestirea mea.


mica paranteza: [cam de cand ma stiu, la mana am avut un ceas, nu ca as fi obsedat de timp, dar intotdeauna am considerat ca e bine sa stiu cat e ceasul, asadar un ceas, ori ceasul de pe mobil, cert e ca trebuia sa am eu un ceas. In acea perioada, mobilul meu era o caramida, deci nu avea sens sa il car dupa mine - hai sa fim sinceri, acum 8 ani telefoanele mobile, nu erau mobile, erau celulare :)), ceas la mana nu mai aveam (se rupsese o curea), asa ca in copilaria mea imi luasem un Tamagotchi din bazar care avea si ceas. Tamagotchi - erau acele jucarioare, sub forma de breloc, in care trebuia sa ai grija de animalutul tau virtual, si care avea si functie de ceas. Deci, eu aveam un Tamagotchi, pe care il atarnasem la gaica de la blugi, chiar langa catarama curelei.]

Buun... si mi-am luat eu toate cele, si hop pe bicicleta, si m-am dus spre statuie. Acolo ne-am adunat o gasca de vreo 8 si hai cu totii la baie la Satu Mare.
Dupa vreo 2 ore de mers cu bicicleta prin arsita, am ajuns in sfarsit la locul de baie.
Bucurie imensa! Toata lumea a luat bagajele in spate, inclusiv bicicletele si am trecut raul pe partea cealalta, partea cu salcia noastra. Odata ajunsi, am legat bicicletele, am pus cortul, si dupa atata drum si arsita am zis sa desfacem rucsacii, si sa scoatem fiecare ce a adus. Toate astea ca sa "ne dam" la sticla de apa, sau suc pe care o avea primul ce o va scoate.

Deci..tineti minte da? - 8 oameni!

Am desfacut toti rucsacii si am gasit urmatoarele: bere - vin - vodca - barabule (cartofi) - conserve - paine - vodca - vin - vodca -vin - vodca. !!!! Buun..apa ..ioc ...suc ..ioc!
Cel mai apropiat magazin de locul de baie era pe o raza de 10 km, si fireste ca dupa drum, arsita, nimanui nu-i ardea sa se suie iar pe bicicleta sa ia niste apa sau suc.
Ok! si asa au ramas lucrurile. Va dati seama de circumstante - apa curgatoare = sete - arsita=sete - asa ca ne-am pus noi frumusel pe baut alcoale.
Baie, pescuiala, bautura, pescuiala, baie, bautura, bautura, bautura... fireste ca am ajuns "muci", unii mai mult, altii mai putin. Ei bine eu - mai mult.
Se inserase bine, o pusesem de un foc, eu eram prastie, si la un momentdat eu am tipat ca vreau sa fac baie, asa ca impreuna cu Adi si Luci, ne-am bagat in apa rece de seara sa facem o ultima baie, in luna carese oglindea asa frumos in raul Suceava. Ma rog, a fost fain, asta ca imi amintesc, dar dupa ce am iesit din apa, m-am pus la foc si am inceput sa dardai, ceea ce i-a determinat pe prietenii mei sa ma roage sa ma imbrac, "sa nu racesc dracu".
Zis si facut: M-am ridicat in picioare, insa cand m-am aplecat sa iau blugii de jos, directia a fost iarba, si aia a ramas, la fel cum am ramas si eu infipt in cap.
De aici ceea ce va spun, nu sunt amintirile mele (pana aici a fost), de aici va povestesc ce mi-au povestit ai mei prieteni.

Am fost ridicat de jos, tinut in picoare, Lucian a pus blugii pe pamant si a zis: "Hai Dan, e simplu! Tu doar bagi picioarele si noi tragem pantalonii pe tine!", la care eu, intr-un moment "de luciditate" am zis: "Pot si singur!", si baietii crezandu-ma m-au lasat, moment in care eu mi-am stabilit din nou reperul, insa tinta a fost aceeasi, iarba-capul, si din nou infipt.
Ridicat din nou, pozitionat de data asta in blugi, baietii au reusit sa mii traga pana la genunchi, punct din care am zis: "Pot si singur!". Fiind lasat din nou, mai cu clatineala, mai cu ameteala, am reusit sa mii trag pana sus.
Punctul doi: incheierea pantalonilor. Pentru un om in stare de ebrietate acest lucru poate fi unul greu, poate chiar imposibil. Dar nu si pentru mine! Eu mi-am inceiat capsele pana la ultima, ramanand ultimul element: CUREAUA!
Am luat cureaua, am bagat-o in catarama...(gestul barbatului dupa ce baga cureaua in catarama e uneori acela de a trage puternic in dreapta), lucru pe care l-am facut si eu numai ca in loc sa apuc de curea si sa trag de ea, am apucat de Tamagotchi, am tras tare si l-am azvarlit in dreapta in iarba! :|
Aici a venit momentul de luciditate, de panica, de "vai ceasul meu", si atunci m-am aruncat si eu in directia in care am aruncat Tamagotchi-ul si am inceput sa il caut cu disperare.
Prietenii vazandu-ma si nestiind de unde atata panica si disperare, m-au intrebat ce caut. La care raspunsul a venit promt: "Unde mi-e cârlibuciul, nu-mi gasesc cârlibuciul!!!" "ce?" "ce e ala?" "Cârlibuciul ... nu-mi gasesc carlibuciul!" [de la betie, limba fiind-u-mi atat de impleticita, vrand sa zic Tamagotchi, nu-mi iesea din gura decat cuvantul "cârlibuci"]
A doua zi dimineata, m-am trezit in cort, m-am ridicat mahmur, am iesit in holul cortului, si vazand o mare boratura am strigat: "Uaaaai! Cine a borat aici? ...miash.." la care din departare, din salcie se aud voci: "Uaaai Cârlibuuuuci!", "ce faci Cârlibuuuci! te-ai trezit!" eu ma uit in stanga, ma uit in dreapta mea...nimeni in cort.. zic: "ce Cârlibuuuci uai?"
"...tu ma ..tu esti cârlibuci" De atunci prietenii cei mai apropiati, si toti cei care au fost prezenti la nasterea Carlibuci-ului asa imi zic - carlibuci.