Thursday, May 8

Lacul Tarlung Sacele


Lacul Tarlung
Tip zona : munte
Bazin : Tarlung (Paraul Dracului)
Munti : Muntii Barsei - Muntii Baiului
Rau : Tarlung (Paraul Dracului) la confluenta cu Raul Garcin
Origine : acumulare
Asezare : Deal La Hamei (1101m alt)
Dimensiuni : 745m alt, 37m adanc, 123ha
Acces : Sacele
Judet : Brasov

Trasee: Sacele : Sacele - Lacul Tarlung-Sacele - Pasul Bratocea - Cheia - Manastirea Suzana - Maneciu



Ţara Bârsei este o depresiune dispusă în interiorul arcului Carpatic, reprezentând partea estică a depresiunii Braşovului. Este delimitată de localitatea Apaţa la nord, Munţii Piatra Mare, Postăvaru şi localitatea Bran la sud, Munţii Perşani şi Măgura Codlei la vest şi râurile Tărlung, Râul Negru şi Olt spre est.
Ţara Bârsei este o depresiune situată la circa 400 – 550 m deasupra nivelului mării. Ea include o serie de munţi (Postăvaru - 1.802 m, Tâmpa - 960 m, Măgura Codlei - 1.294 m) şi dealuri (Lempeş, dealurile braşovene, dealurile brănene, dealurile săcelene). Culmile înconjurătoare au înălţimi mai mari.
Cel mai important râu al Ţării Bârsei este Oltul. Acesta intră în zonă în dreptul localităţii Lunca Câlnicului, de unde urcă spre nord şi iese în dreptul localităţii Apaţa. În şesul depresionar bârsan, până la Bod, Oltul prezintă numeroase meandre, precum şi braţe părăsite şi o luncă inundabilă considerabilă. Albia sa depăşeşte rareori zece metri în lăţime, iar adâncimea variază între 0,5 şi 4 metri. Debitul râului în dreptul localităţii Feldioara atinge în medie 30 m³/s, însă primăvara, condiţionat de factorii de climă, poate ajunge până la sute de m³/s. Spre exemplu, în 1932 s-a înregistrat o puternică undă de viitură provocată de topirea intensă a zăpezilor, ceea ce a dus la înregistrarea, în dreptul localităţii Feldioara, a unui debit de 358 m³/s şi a unui volum de circa 740 milioane m³.

Teritoriul Ţării Bârsei este străbătut de o serie de râuri repezi de munte ce se scurg în Olt. Datorită faptului că gura lor de vărsare estea apropiată izvoarelor, debitul acestor râuri de munte este mic. Totuşi, pantele sunt accentuate, mai ales în zona muntoasă, ceea ce determină o putere de eroziune şi un transport pronunţată. De la est la vest acestea sunt:
Râul Negru cu
- Tărlung
Bârsa, cel mai lung afluent al Oltului din Ţara Bârsei şi din judeţ, având 68,4 km şi un debit de 2,9 m³/s la Zărneşti. Aceasta cu
- Turcu
- Sohodol
Ghimbăşel, având debitele 1,8 m³/s la Râşnov şi 2,8 m³/s la vărsare. Acesta cu
- Timişul Sec
- Canalul Timiş
- Pietrele lui Solomon
- Sânpetru (sau Durbav)
Homorod cu
- Vulcăniţa
Crizbav

Fauna Ţării Bârsei este asemănătoare celei existente în Europa Centrală. Dintre toate, fauna de mamifere este puternic reprezentată.
Prin pădurile de conifere şi foioase sălăşluiesc animale caracteristice: ursul brun, cerbul carpatin, căpriorul, lupul, mistreţii, jderii, pisicile sălbatice, râşii, vulpile, nevăstuicile şi dihorii. Dintre rozătoare: veveriţele, pârşul (mare, mai rar cel mic), şoarecii. Zonele joase ale depresiunii sunt populate cu iepuri.
Păsări mai întâlnite sunt potârnichea, vrabia şi porumbelul, în pădurea de lângă Prejmer existând câteva specii ocrotite: vântureii, şorliţa, şorecarii comuni, şorecarii de iarnă, striga de Ural şi huhurezul. De asemenea, în preajma Oltului se pot întâlni raţe sălbatice şi berze.
Reptilele sunt puţine: vipera, şarpele de apă, şopârlele. Amfibienii sunt reprezentaţi de salamandre, tritoni şi broaşte.
Ihtiofauna este bogată, atât în râurile de munte, cât şi în Olt.
Coleopterele şi lepidopterele sunt întâlnite în aproape tot arealul Ţării Bârsei.

Rezervaţii naturale şi areale protejate
Pe tot cuprinsul Ţării Bârsei şi a comunei Şercaia s-au pus sub ocrotire întinse suprafeţe de teren, care prezintă interes ştiinţific, social şi estetic.
Cea mai cunoscută rezervaţie este Poiana cu narcise din Dumbrava Vadului, având o suprafaţă de peste 400 ha. Această zonă cu păduri de stejar şi poieni multe se caracterizează prin abundenţa narciselor, plante favorizate în primul rând de solul podzolic cu urme de mlaştină şi de umbra slabă a arborilor.
Complexul de mlaştini eutrofe din Ţara Bârsei le reuneşte pe cele de la Dumbrăviţa, Stupini, Prejmer şi Hărman. Acestea sunt caracterizate de varietăţile de plante relictare, nordice. Aici se întâlnesc coada iepurelui, fâneţe cu caracter mezohigrofil, trestiişuri şi cenoze care adăpostesc jimla.
Rezervaţiile cu ochiuri de vegetaţie stepică, prezente pe versanţii însoriţi ai Muntelui Tâmpa şi ai dealului Lempeş, păstrează o floră dintr-o perioadă xerotermă (d. ex. rogozul pitic), precum şi câteva endemisme. De asemenea, Rezervaţia naturală Tâmpa protejează şi o serie de specii de animale şi insecte.
Ocrotite mai sunt şi bălţile de lângă Rotbav, în care se găsesc plante formate din relictul terţiar Stratiotes aloides.



... si cam asta a fost lectia de geografie pe ziua de azi. Mi-a placut lacul asta intr-un asa mare fel incat am zis ca e musai sa scriu despre el si zona in care se afla. Vizitati orice in aceasta minunata tara, pentru ca aveti ce vedea!

1 comment:

  1. m-ar interesa una din aceste fotografii. ma poti contacta pe adresa de email bica.oana@gmail.com

    ReplyDelete